Renato Usatîi: „Сum guvernarea pregătește furtul Întreprinderii de Stat „Portul Fluvial Ungheni”, din care face parte și Portul de pasageri și marfă Giurgiulești”

Stimați cetățeni, ies din nou în fața voastră pentru a denunța o nouă schemă de proporții, care poate lăsa statul fără un bun strategic și profitabil!

Așa am făcut și când am denunțat furtul miliardului. Tot așa am făcut când am publicat „raportul Kroll” despre cei implicați în furtul bancar. Am vorbit despre schemele de procurare a gazelor naturale, dezvăluiri după care au fost reduse tarifele de la peste 29 de lei, la circa 18 lei pentru un metru cub. Am vorbit public despre problemele cu păcura îngropată la „Termoelectrica”.

Acum trag un semnal de alarmă în legătură cu acțiunile ce se pregătesc în raport cu Portul Fluvial Ugheni, din care face parte și Portul Giurgiulești. Subliniez că în această schemă complicată se folosesc și unele elemente care au fost utilizate la „furtul miliardului”, acum 10 ani.

Conform tehnologiilor electorale, partidele de guvernare sau președinții în exercițiu, care doresc să fie realeși de popor, cu un an înainte de campania electorală nu adoptă decizii, care pot stârni ură, scandaluri și nemulțumiri în rândul cetățenilor. Cel puțin așa le spun PAS-lui și Maiei Sandu consultanții lor. Dar se pare că ei vor să repete greșeala celor din Alianța pentru Integrare Europeană, care au admis „furtul miliardului” în ajunul unor alegeri parlamentare.

Astăzi o să vorbesc despre un atac de tip raider asupra unui business profitabil de stat.

Deoarece există multe acte normative, hotărâri de Guvern, proiecte de acord, legi, declarații ale demnitarilor de stat, care probează cele spuse de mine, sunt nevoit să public această investigație în formă scrisă pe pagina mea www.rup.md .

Sper că doamna președintă de țară, Maia Sandu, va veni cu o replică la această investigație sau își va proteja hoțomanii, cum a făcut-o și în cazul procurării gazelor naturale, dar și scandalului cu procurarea și îngroparea păcurii la Termoelectrica.

Mulțumesc unor membri ai partidului de guvernare PAS, care mi-au dezvăluit această schemă și au muncit alături de mine la realizarea investigației! Este demonstrare a faptului că în acest partid există și oameni buni.

Detalii privind investigația!

La data de 28 august, la ora 9:00, Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova s-a convocat de urgență în ședință (vezi aici Ordinea de zi a ședinței). Printre ale chestiuni, s-a examinat proiectul Acordului de prestări servicii de consultanță pentru tranzacții dintre Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Corporația Financiară Internațională. Titlul Acordului nu trezește nici o suspiciune. Dar, „Diavolul se ascunde în detalii”.

Conform Anexei 1 la Acord, obiectivul consultanței este de a sprijini Guvernului Republicii Moldova pentru a mobiliza experiența, „know-how”-ul tehnologic și capitalul unui investitor privat printr-un parteneriat public-privat pentru proiectarea, finanțarea, reabilitarea, extinderea, operarea și mentenanța Portului Fluvial Ungheni.

Portul Fluvial Ungheni este întreprindere de stat, fondată de Guvernul Republicii Moldova, fondator al căreia este Agenția Proprietății Publice. Portul Fluvial Ungheni administrează Portul de Pasageri și Marfă din Giurgiulești. Dacă simplu, acesta este portul de stat, amplasat alături de Portul Internațional Liber „Giurgiulești”. Mai exact, unul este o zonă economică liberă, care este în concesionare la BERD pentru 99 de ani și despre care se vorbește că ar vrea România să-l procure, iar alături este portul de stat, administrat de Întreprinderea de Stat “Portul Fluvial Ungheni”. (vezi aici, pagina 4, ceea ce este ”SOE PORT UNGHENI”, este portul de stat, restul teritoriul cu mai multe terminale, este portul privat).

Revin la Acordul de consultanță examinat la 28 august 2024. Corporația Financiară Internațională va presta servicii în două faze. Prima fază are în vedere pregătirea și structurarea „Proiectului”. Termenul „Proiect” menționat în Acord se subînțelege ca încheierea unui parteneriat public privat pentru dezvoltarea Portului Fluvial Ungheni. Iar așa numita „pregătire” a „Proiectului” înseamnă efectuarea studiului de fezabilitate cu referire la șansele portului de stat de a concura cu alte porturi pe Dunăre. A două fază a Acordului de consultanță prevede Licitația (Anexa 2, pag 39 Licitație). La această etapă consultanții Corporației Financiare Internaționale vor ajuta Guvernul să pregătească documentația de licitație a parteneriatului public privat. Aici se va elabora anunțul licitației, instrucțiuni pentru precalificare, instrucțiuni pentru ofertanți și proiectul acordului parteneriatului public privat sau contractul de concesiune.

Acordul de consultanță, care potrivit surselor mele deja a fost avizat pozitiv de Comisia politică externă și integrare europeană și se va aproba semnarea la una din următoarele ședințe a Guvernului, stabilește programul și calendarul de lucru ale Corporației Financiare Internaționale (Anexa 3, p. 42 Calendar). Între decembrie 2024 și februarie 2025 se va finaliza studiul de fezabilitate și se va pregăti structura parteneriatului public privat. Iar până luna mai 2025 se va încheia Acordul de parteneriat public privat. Aici o să atrag atenția că Acordul prevede că programul și calendarul poate fi altul, dacă se va furniza rapid toate informațiile. Adică, cei de la guvernare vor să spună că în decembrie anul acesta portul va fi privatizat.

Atacul se desfășoară concertat, iar mai mulți deputați PAS, care au cunoștințe juridice, au fost împotriva acestui Acord. Ei au invocat motivul că potrivit art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat (vezi aici), procedura de inițiere a parteneriatului public-privat este împărțită pe etape. Prima etapă prevede identificarea obiectului parteneriatului public-privat, determinarea partenerului public și înaintarea acestora Guvernului spre aprobare, prin includerea în lista proiectelor propuse pentru parteneriatul public-privat de către autoritățile publice centrale sau în lista lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse pentru parteneriatului public-privat. Asta înseamnă că mai întâi de toate Guvernul trebuia să modifice anexele la Hotărârea Guvernului nr. 419 din 18.06.2012 (accesează aici linkul) și să desemneze Agenția Proprietății Publice sau Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în calitate de partener public, să prevadă scopul proiectului și la necesitate să indice numărul cadastral a bunurilor imobile, pe care se va extinde portul de stat, adresa poștală și suprafața lor.

Pe pagina Agenției Proprietății Publice sunt publicate cele mai recente propuneri oficiale de parteneriat public-privat (a se vedea aici linkul). La ziua de azi, nici în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 419 din 18.06.2012 și nici pagina Agenției Proprietății Publice nu conțin propuneri de dezvoltare a portului de stat din Giurgiulești și nici a Portului Fluvial Ungheni. Deci, doar după modificarea Hotărârii Guvernului nr. 419 din 18.06.2012, Prima fază din Acordul de consultanță s-ar putea de efectuat, adică de elaborat studiul de fezabilitate. Eu amintesc că prin Hotărârea Parlamentului nr. 89 din 19.07.2019 (a se vedea aici) s-a instituit moratoriu asupra proceselor în derulare ce vizează privatizarea, concesionarea, încheierea contractelor de parteneriat public-privat cu privire la bunurile proprietate publică a statului. Coaliția de atunci a PAS – PSRM a interzis concesionările și parteneriatele public-private.

Așa dar, la Acordul de consultanță despre care astăzi vorbim, Spînu a pregătit și un „gambit” juridic. Dacă după conferința de astăzi Maia Sandu va solicita deputaților să nu ratifice acest Acord de consultanță, documentul va putea fi ratificat de Guvern. Conform textului, Acordul intră în vigoare la data ratificării. Dar nu este indicată instituția de stat care o va face. Acest text este bine gândit și pare la prima vedere că Parlamentul este instituția, care poate ratifica acest Acord. Dar, conform art. 43 din Legea nr. 136 din 07.07.2017 cu privire la Guvern și art. 119 din Legea nr. 797 din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului (accesează linkul), Guvernul poate angaja răspunderea asupra proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de consultanță avizat la 28 august. Conform alineatului 3 al articolului 119, dacă, în decursul a 72 de ore din momentul angajării răspunderii de către Guvern, cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de cenzură depusă este respinsă, proiectul de lege se consideră adoptat şi devine executoriu pentru Guvern.

Conform surselor de la PAS, pentru examinarea moțiunii nu se va asigura cvorum, astfel Acordul va intra în vigoare. Ca să nu fie scandal prea mare, prin asumare de răspundere vor fi adoptate și câteva legi cu caracter social și financiar-economic, care să fie pe placul cetățenilor. Vă reamintesc că furtul miliardului a fost realizat inclusiv prin asumarea de Guvern a răspunderii asupra unor modificări a legislației.

„Gambitul” este ascuns și în plăți, care trebuie să le plătim. Secțiunea 4 prevede că Guvernul va plăti Corporației Financiare Internaționale, 110 000 dolari la prima fază (după livrarea studiului de fezabilitate) și un bonus de 990 000 dolari la a doua fază (după încheierea parteneriatului public privat sau concesionării). La dorința Guvernului, bonusul în sumă 990 000 dolari poate fi pus în sarcina câștigătorului parteneriatului public privat sau concesionării.

Și aici, încă o „capcană”. Guvernul poate denunța Acordul cu anumite condiții. La încetarea Acordului, Guvernul achită companiei de consultanță toate taxele de la Secțiunea 4: o taxă fixă de 110 000 dolari și un onorariu de succes de 990 000 dolari. Total 1 100 000 dolari. Dacă denunțarea are loc după ce s-a efectuat prima fază (furnizarea studiului de fezabilitate), suplimentar la cele 110 000 dolari se va achita 550 000 dolari (total 660 000 dolari). Dar dacă s-a lansat licitația pentru selectarea partenerului și Guvernul renunță să continue licitația, suplimentar la cele 110 000 dolari, onorariul de succes de 990 000 se va achita integral. Dacă denunțarea are lor după ce s-a finisat prima fază (studiul de fezabilitate) iar Guvernul încheie în decurs de 3 ani un parteneriat public privat, din buzunarele poporului se va achita 990 000 dolari. Așa scheme nu pot fi gândite integral de către cei din PAS. Ei nu au capacitate. Se pare că o companie privată deja este identificată și ea nu este din Republica Moldova.

Acum o să vă spun ceva despre Portul Fluvial Ungheni. PLDM, PL, PD și PSRM au delapidat întreprinderea dată de zeci de milioane de dolari. PAS a numit acolo o doamnă administratoare, care a lichidat practic toate schemele și întreprinderea oficial a devenit profitabilă. Spînu, după ce doamna a făcut ordine, a înlăturat-o. Pentru anii 2022-2023, din profitul net al Portului Fluvial Ungheni, s-au achitat în bugetul de stat 16 156 427,0 lei. Iar profitul brut pentru anii respectivi a fost în suma de 44 570 300,0 lei.

La data de 23 septembrie 2023, în satul Giurgiulești, Andrei Spînu, în fața camerelor de luat vederi, alături de Vladimir Bolea – Ministrul Agriculturii și Roman Cojuhari – directorul Agenției Proprietății Publice, au declarat că statul nu are 33 milioane de dolari pentru dezvoltarea portului (vezi aci linkurile: știre; video; video).

Statistica oficială arată că întreprinderea are rulaje foarte bune și își poate asuma credite bancare pentru dezvoltare. Nu sunt necesare parteneriate public-private. Este suficient să i se acorde portului dat statut de zonă economică și să acceseze un credit pentru dezvoltare de la partenerii de dezvoltare cu rate în condițiile celor de la Banca Europeană de Investiții sau Banca Mondială. Pentru a opri atacul dat, solicit Guvernului să refuze aprobarea semnării acestui Acord de consultanță. Vă mulțumesc!